fbpx
Random prin viata

piece of cake

17625_10151712924587381_502970538_n.jpg

V-ati gandit vreodata ca suntem ca niste pasari, zburand prin experiente, simtind, invatand? Pasari libere, care calatoresc prin vazduh, iar cineva, din cand in cand, ne frange aripile?

Asa ma simt, uneori: ca o pasare ranita, cu aripile frante. Poate de asta, imaginea de mai sus, a trezit ceva in mine.

Sau poate e doar depravarea de somn, care ma face sa fiu mai sensibila si sa vorbesc in metafore.

Oircum, cu aripile rupte sau nu, cel mai important e ca niciodata nu am uitat cum sa zbor.

Si daca tot vorbim despre pasari, mi-am amintit de poezia asta:

Numai poetul,
Ca păsări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpurilui:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde păsări ca el
Se-ntrec în cântări.

Eminescu a scris si el ceva misto. One time thing.

Atat am avut de zis, pana data viitoare, stay chill si culcati-va la ore decente. Cat despre mine, daca tot am aflat ca sunt ca o pasare, sigur sunt o pasare de noapte. Altfel nu imi explic de ce scriu si umblu brambura pe net la ora 3 a.m.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: