fbpx
superblog

Daca masina ta ar putea vorbi, ce ti-ar spune?

„O  auzi cum canta? Cere sa fie condusa!”

Asta a spus fostul meu proprietar, cel care ma abandonase luni de zile in parcare, atunci cand ne-am cunoscut si m-ai pornit pentru prima data.

Te-ai uitat la mine sceptica si i-ai spus prietenului tau „Arata prea bine, ceva e in neregula!” Mi-ati dat impreuna ocol de mai multe ori, ati deschis capota si ati verificat tot ce se putea verifica. Apoi am pornit la drum.

Te-am simtit tematoare la volan si am incercat sa te ajut. Nu ma mai miscasem totusi de mult timp din acea parcare, iar asta se simtea, ai simtit-o si tu. Prietenul tau a  vazut si lucrurile pe care tu le-ai ratat: toba desprinsa, cateva sigurante arse si alte mici defectiuni. Mi-am dat silinta sa fiu cat mai buna, pentru ca fostul proprietar avea dreptate, chiar imi doream sa fiu condusa, ma plictisisem enorm sa stau degeaba.

Apoi ai spus cele mai frumoase cuvinte pe care le-am auzit in viata mea: „Imi place, o iau!”.

fotografie din arhiva personala

Salutare, eu sunt o masina Skoda Fabia din 2007 si o sa va spun povestea mea. Pana de curand eram doar o masina, dar acum am fost botezata RMB sau „gargarita” cum imi mai spune proprietara mea.

Daca masina ta ar putea vorbi, ce ti-ar spune?

Dupa ce ai semnat actele si ai platit pentru mine, am pornit la drum. Ce aventura! Imi venea sa tip la tine, sa iti spun ca nu mai am aproape deloc benzina, ametito, dar tot ce am putut sa fac a fost sa aprind martorul rosu. Rosu! Era chiar in fata ta. L-ai vazut pana la urma, chiar la fix, pentru ca nu mai puteam merge mult.

M-ai dus la noua mea adresa si pentru ca nu vreau sa te fac de ras public, o sa spunem ca m-ai parcat tu. O minunata parcare laterala, perfecta. Detaliile raman intre noi, asa, ca intre prieteni. Apoi m-ai lasat doua saptamani in parcare, nemiscata. Am crezut atunci ca ai renutat la mine si la visul tau.

Apoi a venit prietenul tau si m-a „doctoricit”: mi-a prins toba desfacuta, a inlocuit colierul ruginit, mi-a schimbat uleiul si sigurantele arse si mi-a pus un nou scut metalic pentru motor Skoda Fabia II, adica pentru mine. Chiar m-am simtit speciala, sa stii! Si mai tarziu ti-am multumit inzecit pentru aceasta alegere inspirata, deoarece mi-a fost clar ca nu ai niciun talent sa ocolesti gropile din Bucuresti. De fapt, cred ca ar fi mai sigur sa nu mai incerci sa le ocolesti deloc, cred ca asa ai sanse mai mari sa nu dai in ele.

Au urmat accesoriile: suport pentru telefon, suport pentru cana de cafea, o bricheta noua si un set de covorase auto pentru Skoda Fabia II. Recunosc, m-ai rasfatat! Nu prea mi-a placut cand mi-ai lipit acele doua mamaligi galbene in parbriz si luneta, dar m-am conformat. Dar, serios, altele mai mici nu gaseai? Ne vad si pilotii de avioane ca suntem incepatoare. Adica tu, dar sunt fata finuta si spun „noi”.

sursa foto: business-review

Primele drumuri au fost tematoare si ezitante. Nu ne cunoastem inca bine. Tu nu gaseai marsalierul, eu nu stiam inca ce imi ceri. Mi-ar fi placut sa faci cunostiinta si cu vitezele II, III si poate chiar IV, dar asta s-a intamplat ceva mai tarziu. Mai am cateva mici sesizari, dar ma voi limita la una: eu sunt o masina, deci tehnic nu am rau de masina, dar serios, poti sa umbli mai finut cu ambreiajul?

Urmatoarele drumuri au fost din ce in ce mai bune. Inca mai uiti uneori sa schimbi vitezele, iar eu hurui si marai, dar tu nu ma auzi. Ai si inchis radioul, cica sa vezi mai bine, cum o mai functiona si asta, dar pe mine, PE MINE ma auzi?

Imi place faptul ca ai inceput sa vorbesti cu mine. „Hai, buburuzo, mai suporta-ma putin, imediat dau si a doua!”, „Buburuzo, tine-te bine, ia uite ce curba avem aici!”. Iar eu te aud, sa stii, si fac tot ce imi sta in putere sa te ajut.

Daca masina ta ar putea vorbi, ce ti-ar spune?

Eu sunt masina ta – buburuza ta – si am cateva lucruri sa iti spun. Stai jos, fa-te comoda si asculta-ma!

In primul rand, cu gardul ce ai avut? Ai vrut sa ii testezi rezistenta? Sau ai vrut sa vezi daca prietenul tau mecanic a prins bine noile numere, cele care atesta ca „in buletin” ma cheama RMB? Nu mi-a placut. Te rog, n-o mai face.

Dar cu portbagajul meu ce ai avut? Ai vrut o masina mica, apoi ai mutat toata casa in ea. Si m-ai certat ca mi-a murit motorul in rampa. Permite-mi sa iti amintesc ce iti spunea instructorul: „motorul nu moare, voi il omorati!”.

Dar volanul meu dragut, imbracat in husa, cu ce te-a deranjat? Eu am inteles ca ai vrut sa iei maxim dreapta pe loc, dar mai maxim decat maxim nu exista. Si m-ai tinut asa secunde bune, pana am consumat tot lichidul de servo. Apoi a urmat panica: am intrat in stare de avarie, cu martorul de servo pe galben si stiu, stiu ca te-a speriat acel sunet inalt si suparator pe care l-am scos, dar trebuia sa te atentionez cumva ca imi omori servodirectia.

fotografie din arhiva personala

Gata, nu mai dau din casa. Nu te cert, sa stii, doar iti spun si eu, asa cum ar vrea orice masina sa aiba ocazia, ce ma doare.

Cu toate astea, sa stii ca sunt fericita ca m-ai ales. Te-am auzit ce ai spus zilele trecute: „Daca masinuta asta stia ca o sa o conduc eu, cred ca si-ar fi dorit sa nu se fi nascut!”. Nu e adevarat! Sunt fericita sa te am si zumzai de bucurie de fiecare data cand ma pornesti, emotionata la gandul unei noi aventuri. Poate si putin speriata, dar foarte putin, sa stii!

De acum suntem o echipa si stiu ca fiecare drum va fi mai bun, ne vom cunoaste din ce in ce mai bine si vom incepe sa functionam ca un tot unitar, intr-o perfecta simbioza.

Suntem o echipa, fato! Eu cu tine, tu cu mine, buburuza ta!

Si pentru mine, fiecare drum alaturi de tine este o experienta emotionanta, ce ma umple de bucurie.

Semnat: o Skoda Fabia fericita

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *